Când tocmai credeam că se va încheia prima săptămână din ultimii ani în care tupeul și nesimțirea politicienilor se păstrează în limite acceptabile, vine primarul de la Baia Mare să dea toate aparatele de măsură peste cap. Despre zidul de pe strada Horea s-au scris destule în ultimii ani. Și nici găselnițele retorice ale primarului Cătălin Crerecheș, nici procentele impresionante obținute în alegeri nu l-au transformat în altceva decât e: un simbol al rasismului primarului băimărean și a lipsei de toleranță a românilor când vine vorba de romi săraci. Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a înțeles asta și i-a dat o amendă de 6.000 de lei primarului, a recomandat dărâmarea zidului și măsuri active pentru îmbunătățirea condițiilor de trai ale familiilor de romi care trăiesc acolo.
Ei bine, după ce s-a lăudat că dă CNCD-ul în judecată, primarul a venit cu o găselniță mult mai mârlănească. Cu ajutorul unei profesoare și a opt studenți de la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca (WTF, dudes?*) a pictat în câteva zile zidul cu pricina, găsind acum altă scuză ca să-l țină în picioare:
„Am făcut o invitaţie studenţilor de la Universitatea de Artă şi Design din Cluj pentru a da o altă faţă acestui gard pe care l-am construit acum trei ani pentru a-i proteja pe cei care locuiesc aici, pe strada Horea, blocurile 46 A şi B. Au fost gândite, de luni începând, imediat după alegerile prezidenţiale, câteva personaje care au fost plasate pe acest gard. Este o chestiune care ţine şi de subtilitatea celor care privesc această lucrare de artă. Din acest moment nu mai putem vorbi despre un gard sau un zid, ci despre o operă de artă care intră sub incidenţa drepturilor de autor. Aşadar, acest gard nu va mai putea fi demolat fără avizul Ministerului Culturii, necesar pentru a demola sau a distruge o operă de artă… Cred că în acest moment putem vorbi de un obiectiv turistic, despre un loc de pelerinaj, un loc unde putem să aducem turişti ca să vadă că nu am făcut lucruri rele, ci un lucru bun şi frumos. Nu poate vorbi nimeni despre un zid de beton, ci despre o operă de artă. În rest, avem porci, avem caracatiţe, scafandri, elefanţi, peşti, broaşte ţestoase… în funcţie de societatea în care trăim”, scrie Cherecheș pe pagina lui de Facebook.
Acum, ar fi o veste bună pentru grafferii de pretutindeni dacă autoritățile n-ar putea să le șteargă operele de pe domeniul public fără aprobarea Ministerului Culturii, dar pun pariu că orice individ a pus mâna pe un tub de spray știe că nu e așa. Desigur, există graffituri cu voie de la stăpânire (calcanele goale își găsesc astfel întrebuințare), dar majoritatea street art-ului este, din punct de vedere al autorităților, ilegal și nu e protejat de legea drepturilor de autor.
Dar să presupunem că primarul băimărean s-a asigurat cu o hotărâre de consiliu, nu „vandalizează” spațiul public așa, din proprie inițiativă. Care e totuși implicare Ministerului Culturii și ce treabă au drepturile de autor aici? Ei bine, nici una. Avizele de demolare necesare de la minister apar în cazul clădirilor cu potențial de patrimoniu – e o altă lege și n-are legătură cu copyright-ul, ci cu conservarea valorilor arhitectonice și a monumentelor. Cum mă îndoiesc sincer că, în două zile, zidul cu pricina a căpătat valoare de patrimoniu, demolarea poate începe, bine mersi, de mâine.
Cu un singur lucru primarul Cherecheș nu a dat greș: zidul cu pricina va deveni loc de pelerinaj. Dar nu în modul în care-și închipuie el. Ci pentru că se va umple de jurnaliști care vor ține musai să documenteze faptul că, în 2014, într-un colț al Europei care tocmai a ales un minoritar președinte, rasismul n-a murit.
* Numele lor: Adrian Cosarca, Stefana Preda, Daniel Bocse, Ligia Nora, Brigitta Adorian, Irina Timis, Laura Tuchlei și Maria Garcia Jimenez. Coordonator: Laura Ghinea.