Năstrușnicia alegerilor într-un singur tur de scrutin a apărut, inițial, în 2008, la alegerea președinților de Consilii Județene, o dată cu introducerea așa-zisului vot uninominal. Până atunci, președinții CJ erau aleși indirect, dintre și de către consilierii aleși, la rândul lor, pe liste de partid.

Erau vremuri tulburi, cu guvern PNL minoritar, Băsescu pe val, după ce și-a distrus opoziția la primul referendum de demitere, și propuneri care de care mai năstrușnice de vot pentru parlamentari. Acolo era bătălia mare, între sistemul uninominal “pur”, în care ieșea câștigător cel care opținea majoritatea după două tururi și cel uninominal-proporțional susținut de ProDemocrația și PNL (și amendat interesat de PSD), în care se încerca să se păstreze proporționalitatea voturilor la nivel național. Cel din urmă a învins și a fost aplicat la alegerile din 2008 și 2012.

Partea cu Consiliile Județene era colaterală – nimănui nu-i păsa cu adevărat de funcția asta confuză, cel puțin în perioada aia, așa că n-a cârâit multă lume când s-a ivit ideea. Inițiativa alegerii directe a aparținut Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România, condusă de Liviu Dragnea, care pe atunci era președintele CJ Teleorman. Nu mai știu cine a propus “un singur tur”, dar probabil că PSD-ul sau PSD + PDL, ei stăteau cel mai bine în sondaje atunci.

Cumva, în cei patru ani care au urmat, “sistemul majoritar în două tururi” a devenit bau-bau-ul pe care-l evita toată lumea, mai ales că era susținut deschis de un Băsescu devenit tot mai nepopular. Cum s-a dovedit că partidele puteau controla mai bine cine iese dacă n-ai parte două săptămâni suplimentare și de negocieri, sistemul cu un tur s-a extins și la alegerea primarilor.

Cam asta a însemnat perioada 2007-2016. Orice partid controla Parlamentul încerca să-și aranjeze alegerile următoare astfel încât să aibă parte de un sistem care să-l avantajeze, în timp ce opoziția se chinuia să blocheze treaba asta. Cum blocarea presupunea trecerea obligatorie pe la Curtea Constituțională, judecătorii de acolo s-au trezit chemați constant să descâlcească ideile trăsnite din Parlament. Într-un final, au decis o idee bună ar fi să nu mai modificăm legile astea cu mai puțin de un an înainte de alegeri, că prea stătea toată lumea cu ochii pe sondaje și cu pixul în mână.

Cumva, tot ce s-a întâmplat a fost un răspuns la votul masiv al românilor pentru uninominal la referendumul din 2007. Răspunsul politicianilor a fost un fel de “na uninominal, să vă săturați”. Au ales cele mai proaste sisteme, ca să poată reveni după aia la variante anterioare, fiindcă, “nu-i așa, uninominalul e prost”. Și le-a ieșit, din moment de deja am revenit la votul pe liste și la alegerea președinților CJ indirect. Doar în cazul primarilor în două tururi (singurul pe care nu voise de fapt nimeni să-l schimbe vreodată), s-a întâmplat ca PSD-ul să descopere că încă le convine varianta din 2012.

Partea proastă în toată povestea asta e că intervenția Curții Constituționale, în esență bună, a blocat nu doar apetitul parlamentar pentru modificări de ultim moment, ci și posibilitatea societății civile de a reacționa suficient de vizibil la modificările făcute în timpul regulamentar (cu mai mult de un an înaintea alegerilor). Fiindcă, oarecum de înțeles, nu stă nimeni să se gândească la ce se va întâmpla peste un an, deci nu se mobilizează nimeni să iasă la proteste când lucrurile o iau pe arătură.

Așa că, dacă o să rămânem cu primari nereprezentativi încă patru ani, e și vina noastră. La fel cum o să fie vina noastră și când o să ne trezim cu diverși foști pușcăriași pe listele electorale de la Parlamentare sau cu Constituția modificată prin referendum cu 30% prezență la vot. Fiindcă, de fapt, la fel ca și parlamentarii, și noi avem tendința să susținem sistemul de vot care ni se pare convenabil în momentul acela pentru politicienii pe care-i susținem, nu cel care ar fi de fapt cel mai potrivit pentru comunitate. Și fiindcă nu sântem în stare să gândem pe termen lung, ieșim la proteste doar când ne ajunge cuțitul la os.

PS: Pentru conformitate, eu susțin uninominalul în două tururi pentru primari (și eventual parlamentari) și cel proporțional cu vot transferabil pentru consilieri locali și județeni(și eventual parlamentari).