Săptămâna asta, a venit rândul lui Dragnea să și-o ia grav de la personajul colectiv numit Internet. A fost făcut în toate felurile, pagina lui de Wikipedia a fost modificată de zeci de ori până cuiva i s-a făcut milă și a vârât-o în modul “protecție”, iar băiatul care se ocupa de social media a trebuit să șteargă sute de comentarii pe Facebook-ul politicianului.

Shitstorm-ul s-a pornit când “legea antidefăimării” a ajuns în Comisia Juridică a Camerei Deputaților. Fiindcă nu-l vede nimeni pe Dragnea ca vreun apărător înfocat al minorităților de orice fel, plus că ne-am fript cu PSD-ul de prea multe ori, prima întrebare pe care și-au pus-o toți a fost: “Care-i scopul ascuns al legii?”. Unii și-au zis că vrea să cenzureze Facebook-ul. Asta fiindcă e evident că Dragnea știa de subsolul cu postaci creat de Mitrea după o metodă testată și de colegii ruși și primită, probabil, peste gardul ambasadei de lângă sediul central a PSD-ului. Și fiindcă circula prin mediile PSD ideea că Ponta a pierdut alegerile din cauza unui subsol similar creat de americani.Ideea clasică: “dacă noi trebui să-i plătim să ne laude, sigur și ăilalți sunt plătiți”.

Răspunsul e probabil mai simplu și se găsește în expunerea de motive. O fi și vreo idee de cenzură pe acolo, dar adevărul e Dragnea vrea cu băieții mari și legea asta e biletul de intrare. El și-a fundamentat legea pe o convenție-cadru propusă de The European Council on Tolerance and Reconciliation (ECTR), o organizație care, în ciuda numelui pompos, e doar un ONG unde se duc politicienii să moară când le expiră mandatele. Înfiinațat de fostul președinte polonez Kwasniewski și având o groază de membri de seamă cu former în titlu, inclusiv Tony Blair, ECTR își propune să promoveze toleranța față de grupurile sociale la nivel european.

Chestie bună de altfel, pe care însă Dragnea a dat-o de gard prin suprareglementare, definiții vagi ale grupurilor sociale și amenzi trecute de la justiție la ceva departament ușor de trecut sub control politic. Partea tristă e că niște lucruri utile vor muri o dată cu proiectul ăsta, cumar fi ideea de a promova toleranța în școli și în administrația publică, prin elaborarea unor ghiduri “de bune practici pentru promovarea demnităţii umane şi toleranţei faţă de diferenţele de grup, pentru funcţionarii publici şi instituţiile publice” și a “cadrele didactice”.

Dragnea a ținut neapărat să includă și “mass-media” în lista asta, și de aici i s-a tras. Pentru că una e să incluzi acolo un ghid de bune practici și alta e să-l discuți cu “organizaţiilor profesionale reprezentative din mass-media” (care nu prea există) și să arunci cu tot felul de sancțiuni. Dacă și-ar fi limitat legea la organizațiile statului, discuțiile ar fi stat un pic altfel. Sau, eventual, dacă ar fi băgat în ea și deputații și senatorii care își vor ascunde părerile rasiste, homofobe, xenofobe sau de altă natură sub umbrela “opiniei politice”.

Una peste alta, ideea de a le băga un pic în cap profesorilor și funcționarilor cum e cu toleranța sau a face un curs pe tema asta în școli, n-ar fi rea, deși tare mi-e că o să se lovească acolo de disciplina numită religie. Dar poate că legea asta ar fi trebuit luată un pic mai mult la pilit, discutată cu societatea civilă și propusă de un domn fără mustață, să nu discriminăm naibii belgienii la pachet când îl înjurăm.

Update: Dragnea a modificat masiv legea, scoțând mai ales chestiile cu probleme, de unde trag concluzia că e biletul de intrare în gașca de băieți veseli, nu neapărat obsesia cu Facebook-ul.