A mai trecut o săptămână, trei etape montane dificile, s-a mai făcut un pic de ordine în clasamentul care pare așezat deja pentru a 5-a victorie a lui Froome. Plicticos, știu, dar așa e când oamenii au un singur obiectiv și o echipă întreagă creată pentru asta. Cu plusuri și minusuri, cam asta a fost săptămâna a doua:

+

Ok, nu-mi place neapărat Sky, dar mă bucur pentru cele două victorii consecutive ale lui Geraint Thomas și chiar mi-ar plăcea ca omul să facă o schemă ca a lui LeMond și să-i strice calculele lui Froome.

Alaphilippe și bătălia lui pentru tricoul cu buline. Nu pare un mare cățărător, dar l-a ținut o săptămână. Iar victoria lui solitară din prima etapă de după pauză a fost chiar spectaculoasă.

Rămânând la prima etapă, faptul că Van Avermaet a atacat, în tricoul galben, și a reușit să-l mai țină o zi, chit că era o cățărare grea pe traseu.

Cele două victorii consecutive ale Astanei (Fraile și Magnus Cort), în zilele din Masivul Central în care plutonul a cam făcut grevă, iar echipele fără șanse s-au bătut pentru expunere. Asta în condițiile în care Astana au om de Top 10, față de alții.

Sagan, care și-a asigurat și matematic tricoul verde și care a ars-o mai mult în evadări decât în pluton, a câștigat singura etapă de sprint a săptămânii și a reușit chiar să ia un punct pe o cățărare (și locul 4 în etapa câștigată de Fraile).

Roglič, care își continuă forma bună din primăvară și rămâne o amenințare pentru podium.

Dumoulin, care-i suflă în ceafă lui Froome, la 11 secunde (practic, a câștigat un pic în Alpi), încurcându-i calculele făcute cu Thomas. Cum ar fi ca Froome să-și atace colegul, olandezul să-i ia roata și să nu piardă timp și să se decidă victoria la contratimp, unde Dumoulin e campion mondial?

Rick Zabel reprimit în cursă după ce a sprintat pentru a prinde timpul de control (și nu l-a prins), în ziua în care Kittel a rămas pe dinafară, doar pentru a fi eliminat în ziua următoare.

Lawson Craddock rezistând încă o săptămână, cu fractură. Tot pe ultimul loc.

–

Căzătura lui Nibali și, la pachet, cretinii cu fumigene și camere foto de pe marginea șoselei. Cu etapă în coborâre, în Pirinei, și la sub un minut de Froome, italianul putea fi o amenințare.

Moscon, care iese în evidență mai mult cu agresivitatea decât cu rezultatele. Individul a fost eliminat pentru un pumn dat într-o etapă liniștită, iar Sky a rămas cu un om în minus pentru Pirinei, dar Moscon nu era chiar de bază pe munți.

Eșecurile lui Uran (abandon din cauza căzăturii din etapa cu pavate) și Adam Yates (nepregătit?), oameni de la care așteptam ceva mai mult. Yates mai poate încerca să câștige totuși o etapă montană.

Sprinterii mari, Gaviria, Groenewegen, Kittel, Greipel, Cavendish, ajungând după timpul limită și fiind eliminați, lăsând etapa de la Paris pe mâna eșalonui doi (sau, evident, a lui Sagan). Măcar primii doi au luat câte două etape, la început – Greipel a rămas, între timp, și fără echipă.

Movistar și strategia lor cu trei lideri care nu le-a adus mari realizări, chit că-i au pe toți trei în primi 11.

Quick Step, care e în urmă cu victoriile – doar trei, ei care ne obișnuiseră cu 5 pe tur, și nu prea mai au unde (și cu cine) să recupereze.

Căzătura stupidă a lui Serge Powels, care spintapentru locul 9 (nouă) și s-a ales cu o fractură la cot.

>

Ce urmează?

Bătălia din Pirinei și, în special, etapa de 65 de km, cu trei cățărări, de miercuri, în care mă aștept să atace Froome. Spre deosebire de Giro, însă, în spatele lui sunt unii care-s cu ochii tot pe premiul cel mare, deci nu va mai fi doar Dumoulin într-o eventuală urmărire și niște puști interesați de tricoul alb, toți tipii de la locul 3 la locul 14 ar fi dispuși să muncească, într-un fel sau altul.

O bătălie mai mică se va da și între Alaphilippe și Barguil, pentru tricoul cățărătorilor, care va fi cel mai probabil o afaceră franceză. sunt 22 de puncte între cei doi, dar în Pirinei se dublează punctele pe cățărări și Barguil e mai bun pe munte.

Și în zona tricoului alb lucrurile sunt interesante. LaTour pare a sta bine, dar e posibil să fie pus la muncă pentru Bardet, Bernal are treabă pentru Froom și/sau Thomas și e cu 6 minute în urma primului, așa că  Guillaume Martin, la 2:27 și fără vreo obligație poate încerca să-și adjudece tricoul.

Contratimpul e interesant în condițiile în care în primii patru sunt doar specialiști (Dumoulin, Roglič, Froome a fost podiumul de la Mondiale și nici Thomas nu e deloc rău), dar asta înseamnă că băieții de la 4 la 10 trebuie să câștige timp pe munte dacă vor măcar pe podium.

Etapa de la Paris care va avea un învingător nou, fiindcă niciunul dintre sprinterii care-au căștigat-o în ultimele 9 ediții (Cavendish – 4, Kittel și Greipel – 2, Groenewegen – 1) nu mai e în cursă. Să fie rândul lui Sagan, căruia îi lipsește din palmares?