Acum un an, ziceam că n-avem mari șanse să scăpăm de referendumul pentru modificarea definiției căsătoriei. Situația a rămas neschimbată, doar că s-a tras de timp mai mult decât aș fi crezut (alegerile generale păreau momentul țintit pentru acea consultare). Proiectul de lege pentru modificarea Constituțieipropus de Coaliția pentru Familie a trecut de niște pași (validarea semnăturilor, verificarea Curții) și ar mai trebui votat de 2/3 dintre senatori, respectiv deputați (sau invers, nu mai știu ordinea) pentru a ajunge la consultarea populară.

Practic, singurii care mai stau în calea referendumului sunt membrii Parlamentului ales recent. PSD a anunțat pe toate căile că susține această idee (deci, se prespune, o vor face și ALDE), însă cele două partide n-au necesarul de 2/3. Doar că ideea nu e una pesedistă, să deranjeze opoziția. Nu doar că-i traspartinică, dar PNL-ul a semnat la rândul său un protocol cu CpF, iar președinta interimară, Raluca Turcan, e o susținătoare a acestora (dacă e să ne luăm după afișele lipite în geamul PNL Sibiu).

Mai mult, acum câteva zile PNL a propus un amendament la respectiva lege, prin care încearcă să dea impresia că sunt preocupați de “conservatorismul” prea acut al versiunii originale – evident, propunerea e la fel de conservatoare, formularea “un bărbat și o femeie” rămâne:

Varianta CpF pentru art. 48, aliniatul 1: „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor”.

Amendamentul PNL, propus de Gabriel Andronache, Vasile Varga si Valeria Schelean: Familia are dreptul la ocrotire din partea societății și a statului, prin măsuri economice și sociale, inclusiv prin garantarea dreptului la încheierea căsătoriei. Căsătoria este uniunea liber consimțită între un barbat și o femeie, având la baza egalitatea între soți, dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor.

Chiar și această modificare a stârnit scandal, inclusiv în PNL, mai ales prin Daniel Gheorghe, homofobul de serviciu din partid. O dată pentru că modifică articolul propus (ceea ce creează un precedent destul de periculos, aș zice*), a doua oară pentru că, în opinia lui și a CpF-ului, ar deschide drumul spre parteneriatul civil.

Care, că veni vorba, e destul de posibil să se întâmple, însă prin lege, dacă ar fi să mă iau după niște declarații discrete făcute de Dragnea și chiar și modificarea de mai sus. Un fel de împăcat și capra și varza în stil românesc.

Cert e că, mai devreme sau mai târziu, proiectul de lege al CpF va trebui votat de Parlament. Iar șansele ca opoziția să voteze, în masă, împotrivă, astfel încât să nu se atingă cvorumul de 2/3, sunt minime (am dubii mari cu PMP-ul, UDMR-ul pare destul de conservator, PNL-ul a semnat protocolul, chiar și USR-ul va alege să lase “libertate de conștiință” membrilor). Și, de atunci, în 30 de zile, ne vedem la referendum. Unul pentru care e nevoie de o prezență de 30%, fiindcă așa au stabilit unii pe vremea când voiau să-l dea jos pe Băsescu și nu le ieșea. Dat, vorba aia, nu-i pentru cine se pregătește…

 

* Spun precedent periculos pentru că ar face riscantă și aproape inutilă orice inițiativă cetățenească de modificare a Constituției, din moment ce parlamentarii o pot modifica cum vor, în propriul interes. Mai ales în contextul în care se discută acum despre așa ceva în ceea ce privește corupția, ca urmare a protestelor din ianuarie.